Razele soarelui sunt din ce in ce mai palide.
Frunze multicolore se leagana in vant ca niste barcute pe apa.Padurea pare poleita cu aur.Peste coroanele de flacari ale copacilor,pasarile calatoare plutesc spre apa albastra a cerului. In aer miresmele de toamna plutesc fiind accentuate de parfumul fin al gutuilor pufoase.A cazut bruma !Iarba,crizantemele si pamantul par trase intr-o foita de staniol argintiu. Dintr-o data cerul devine plumburiu !Soarele incearca din toate puterile sa-si faca simtita prezenta,dar norii grosi ca o mantie de fum ii ingreuneaza efortul. Ca intr-un vis,zana toamnei parca imi apare in fata.Coboara din caleasca ei de aur si vine spre mine.Intind mana spre ea , isi aduna aripile si zburam impreuna printre frunzele ruginii.Vad copaci cu mere rumene,pere aurii si gutui parfumate.Miresmele lor ma imbata. Pasii ei nu se aud ... decat la mine in sufet . Lumina de aur a toamnei atinge copacii si scutura frunzele care par adormite intr-un somn adanc . Deodata,am deschis ochii si am auzit-o pe mama spunandu-mi: ‘Trezeste-te!’.
Atunci am realizat ca tot timpul acesta fusesem acasa,admirand miliardele de frunze care impanzeau padurea si se leganau usor,vesele,prin copaci.
Frunze multicolore se leagana in vant ca niste barcute pe apa.Padurea pare poleita cu aur.Peste coroanele de flacari ale copacilor,pasarile calatoare plutesc spre apa albastra a cerului. In aer miresmele de toamna plutesc fiind accentuate de parfumul fin al gutuilor pufoase.A cazut bruma !Iarba,crizantemele si pamantul par trase intr-o foita de staniol argintiu. Dintr-o data cerul devine plumburiu !Soarele incearca din toate puterile sa-si faca simtita prezenta,dar norii grosi ca o mantie de fum ii ingreuneaza efortul. Ca intr-un vis,zana toamnei parca imi apare in fata.Coboara din caleasca ei de aur si vine spre mine.Intind mana spre ea , isi aduna aripile si zburam impreuna printre frunzele ruginii.Vad copaci cu mere rumene,pere aurii si gutui parfumate.Miresmele lor ma imbata. Pasii ei nu se aud ... decat la mine in sufet . Lumina de aur a toamnei atinge copacii si scutura frunzele care par adormite intr-un somn adanc . Deodata,am deschis ochii si am auzit-o pe mama spunandu-mi: ‘Trezeste-te!’.
Atunci am realizat ca tot timpul acesta fusesem acasa,admirand miliardele de frunze care impanzeau padurea si se leganau usor,vesele,prin copaci.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu